 |
 | NICHITA STANESCU |  |
|
Doru
Moderator
|
|
Muzica
Deodată au venit pe sub copaci. Duceau cu ei o chitară care lăsa în seară o umbră grea, triunghiulară. După aceea au început să cânte şi melodia a întins spre tine braţele ei reci. Eu mă uitam în pământ, în miezul pământului, să te zăresc îndată ce ai să treci. Melodia întindea spre tine braţele ei feline, braţele ei reci, şi n-am simţit când te-a-mbrăţişat cu îmbrăţişarea pe care uneori ţi-o dă înserarea, electric şi-ntunecat. Melodia ospăta din tine cum ospătează dintr-o pradă o forfotă de raci. Deodată au plecat de sub copaci. Duceau cu ei o chitară cu o umbră grea, triunghiulară, smulsă din seară, ruptă din seară. Când mi-am întors spre tine chipul zăzui doar un schelet ce-l lustruia nisipul. O, draga mea, iubita mea, femeia mea, bine-ai venit dintotdeauna. Ţi-am sărutat arcada, sternul, osul suav ce-mpodobeşte mâna, scheletul clipei străbătând eternul... -------------------------------------------------------------------------------- Cântec de dor Mă culcasem lângă glasul tău. Era tare bine acolo şi sânii tăi calzi îmi păstrau tâmplele. Nici nu-mi mai amintesc ce cântai. Poate ceva despre crengile şi apele care ţi-au cutreierat nopţile. Sau poate copilăria ta care a murit undeva, sub cuvinte. Nici nu-mi mai amintesc ce cântai. Mă jucam cu palmile în zulufii tăi. Erau tare îndărătnici şi tu nu mă mai băgai de seamă. Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai. Poate doar aşa, de tristeţea amurgurilor. Ori poate de drag şi de blândeţe. Nu-mi mai amintesc de ce plângeai. Mă culcasem lângă glasul tău şi te iubeam. Lună în câmp Cu mâna stângă ţi-am întors spre mine chipul, sub cortul adormiţilor gutui şi de-aş putea să-mi rup din ochii tăi privirea, văzduhul serii mi-ar părea căprui. Mi s-ar părea că desluşesc, prin crenge, zvelţi vânători, în arcuiţii lei din goana calului, cum îşi subţie arcul. 0, tinde-ţi măna stângă catre ei şi stinge tu conturul lor de lemn subţire pe care ramurile i-au aprins, suind sub luna-n seve caii repezi ce-au rătăcit cu timpul, pe întins. Eu te privesc în ochi şi-n jur să şterg copacii În ochii tăi cu luna mă răsfrâng ... şi ai putea, uitând, să ne striveşti în gene dar chipul ţi-l întorn, pe braţul stâng. Ce bine că eşti E o întâmplare a fiinţei mele şi atunci fericirea dinlăuntrul meu e mai intensă decât mine, decât oasele mele, pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare mereu dureroasă, minunată mereu. Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart fluviul rece în delta fierbinte, ziua de noapte, bazaltul de bazalt. Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi tâmpla de stele, până când lumea mea prelungă şi în nesfârşire se face coloană sau altceva mult mai înalt şi mult mai curând. Ce bine că eşti, ce mirare că sunt! Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se, douâ colorații ce nu s-au văzut niciodată, una foarte de jos, întoarsă spre pământ, una foarte de sus, aproximativ ruptă în înfrigurata, neasemuită luptă a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt. Poem Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi şi ţi-aş săruta talpa piciorului, nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după aceea, de teamă să nu-mi striveşti sărutul?... Inima Bate, şi eu ştiu că bate şi vreau eu să bată. Bate şi-o aud întruna şi nu mai vreau să bată De fiecare dată, ca-ntâia dată. De fiecare dată, ca ultima dată. N-are culoare, n-are, ca miezul de piatră, ca miezul pietrei, de-ar bătea miezul de piatră. Nimeni n-a văzut-o niciodată. Mint ce-i care spun c-au văzut-o vreodată... Ea bate,şi eu ştiu că bate, şi vreau eu să bată. O aud întruna, până nu mai vreau să bată. Dar auzul meu şi ea sunt doar o bucată, un singur bloc de stâncă nedespicată. Rugăciunea Iartă-mă şi ajută-mă şi spală-mi ochiul şi întoarce-mă cu faţa spre invizibilul răsărit din lucruri. Iartă-mă şi ajută-mă şi spală-mi inima şi toarnă-mi aburul sufletului, printre degetele tale. Iartă-mă şi ajută-mă şi ridică de pe mine trupul cel nou care-mi apasă şi-mi striveşte trupul cel vechi. Iartă-mă şi ajută-mă şi ridică de pe mine îngerul negru care mi-a îndurerat caracterul. A cumpăra un câine A venit îngerul şi mi-a spus: - Nu vrei să cumperi un câine? Eu nu am fost în stare să-i răspund. Cuvintele pe care i le-aş fi putut striga erau lătrătoare. - Nu vrei să cumperi un câine? m-a întrebat îngerul, ţinând în braţe inima mea lătrătoare, dând din stânga ca dintr-o coadă. - Nu vrei să cumperi un câine? m-a întrebat îngerul în timp ce inima mea dădea din sânge ca dintr-o coadă. Sus » Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Trimite un mesaj clau Junior Junior Data inscrierii: 31/Ian/2010 Mesaje: 1 Mesaj Trimis: 05/02/2010 22:53 Titlul subiectului: Raspunde cu citat (quote) Modifica/Sterge acest mesaj Sterge acest mesaj IP-ul autorului EA... "Tocmai acum, tocmai acum când o iubesc cel mai mult, tocmai acum am minţit-o. Tocmai acum, tocmai acum când ea ţine cel mai mult la mine, tocmai acum am umbrit-o. Tocmai acum, tocmai acum când ea se gândeşte la mine fluier a pagubă. Tocmai acum, tocmai acum când ea e cea mai frumoasă de pe lumea stelelor mele, orbesc. Tocmai acum, tocmai acum când îi simt graţia străbătând toate zidurile oraşului surzesc. Tocmai acum, tocmai acum când simt că ei îi este dor de mine îmi jignesc prietenii nemaisuportând cât de dor poate să-mi fie de ea. Tocmai acum, tocmai acum când ea îşi calcă de drag de mine rochia în carouri, eu stau şi curăţ lănci cu benzină ca să le azvârl în animale şi în vulturi. Tocmai acum, tocmai acum cind ar fi trebuit să fiu cuprins de o tandră alergare, mă prelungesc în vis de frica de a fi fericit. Tocmai acum, tocmai acum când ea iradiază de lumina inimii ei, citesc despre toate novele şi toate stelele explodate şi mă lungesc cât cea mai întinsă stradă din oraş şi mă asfaltez şi mă îmbrac în ninsoare şi gheaţă, mai ales în gheaţă, maii ales în gheaţă, mai ales în gheaţă, ca ea, scumpa şi divina de ea trecând să alunece şi să cadă şi să-şi rănească glezna, pe care, doamne, de atâta vreme nu i-am mai sărutat-o. La urma urmei, cine are curajul să sărute o gleznă dacă ea nu şchioapătă ? !" |
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
 | NICHITA STANESCU | |
|
||
|
|
|